Instabilitatea emoțională - De la iubire la ură

Dacă nu știi ce este instabilitatea emoțională exact, află că este schimbarea bruscă de la o stare la alta - de multe ori fără o justificare întemeiată.

Exemple:
  • de la nervozitate la blajinătate
  • de la iubire la ură
  • de la râs la plâns 
  • de la apatie la entuziasm, etc., și evident, viceversa. 
Trecerea de la o stare la alta de multe ori chiar în decursul unei zile (ba chiar ore), influențează negativ viața persoanei care suferă de această afecțiune – dar în mod sigur, distruge viața celor din jur. 
Asta pentru că nu te poți baza pe comportamentul unei persoane instabile și trebuie să fii mereu pregătit la cei mai rău.

Persoanele instabile sunt deosebit de sensibile și orice cuvânt îi poate duce de la o stare de fericire la una de depresie totală.

Aceste persoane iubesc dimineața și urăsc în timpul prânzului sau chiar în timpul micului dejun.
Deseori se consideră victime perene și suferă de paranoia (au impresia că toți vor să le facă să sufere dinadins).

Image credit: Pixabay
Personal, am întâlnit extrem de multe persoane instabile emoțional - ca și cum ar fi ceva la modă. Fii atent la comentariile pe care le fac în mediul online dar și în viața reală.
Acum îți zic ceva frumos, 2 minute după, te insultă și te ofensează de moarte pentru o simplă închipuire deoarece sunt incredibil de vindicative.

Instabilitatea se poate manifesta cu extremă agresivitate pentru că acești oameni cred că sunt atacați sau ignorați în permanență.

Mulți oameni instabili nu-și dau seama că au o problemă și refuză categoric să caute ajutor profesional când sunt puși la zid, ba mai mult, acuză pe ceilalți de răutate și intoleranță. 

Oamenii nu se nasc instabili (decât dacă au ceva greșit – sau lipsă – în DNA-ul lor), deci devin instabili din cauza abuzurilor, greutăților vieții dar și din cauza faptului că pierd contactul cu realitatea din cauza suferințelor reale sau închipuite.

De regulă ei nu sunt instabili pasivi, ci violenți pentru că răbufnesc din orice cu deosebită violență.

Să trăiești în preajma unui om instabil este ca și cum locui lângă o bombă cu ceas care poate exploda la cea mai mică zgâlțâială. 
Acești oameni îți consumă total energia pentru că necesită de atenție deosebită și constantă. 
Oricât de mult ai iubi pe cineva, dacă este instabil, nu vei reuși să-l faci fericit. 
Aceste persoane au nevoie de ajutor profesional. 

Să dau câteva exemple din mediul online.
Am o sumedenie și ai citit despre multe căci am mărturisit de multe ori că sunt bombardată de mesaje.

Sunt blogger, poet și scriitoare. Mulți oameni îmi cer prietenia și-mi trimit mesaje așteptându-se la un răspuns imediat.
Mulți dintre ei ignoră complet faptul că nu sunt singurii care îmi scriu și pretind atenția mea (sau a oricărei alte persoane publice) cu orice preț.
Ziua are 24 de ore pentru toată lumea.
Nu sunt bogată și trebuie să muncesc ca să-mi câștig existența – am zis asta de sute de ori. Dacă aș răspunde tuturor celor care-mi scriu, aș sta permanent în fața calculatorului interacționând cu aceste persoane zi și noapte (că locuiesc în diferite țări ale lumii). Nu aș mânca, nu aș dormi, nu aș munci, nici la baie nu m-aș duce.
Dar ei – de regulă bărbați – pretind răspunsuri. Și-l pretind când și cum vor ei.
Ei nu dispuși să audă adevărul și se așteaptă la conversații infinite în care să le răspund mieros mulțumindu-le pentru atenție și complimentându-i pentru istețimea lor.

Câteodată o fac, mai ales dacă omul pare să se fi interesat de persoana mea publică, adică de munca mea, dar nu pot schimba mesaje după mesaje. Acest lucru este imposibil pentru oricare persoană publică. Celebritățile au un angajat sau un voluntar care publică, postează și răspunde la comentarii (mesaje) în numele lor.

Și-atunci, acești oameni care dau like-uri la poze și lasă comentarii, mă elimină din lista de prieteni – ba mai mult, mă blochează. Deseori pierd vremea să elimine toate like-urile și comentariile înainte de a face asta. Nu mi se întâmplă numai mie, am auzit mii de cazuri.

Trebuie să recunosc că acest lucru nu mă afectează în niciun fel căci am făcut cursuri de ani de zile ca să pot ignora astfel de comportamente infantile.

Ceea ce mă lasă perplex de fiecare dată este că după ce m-au eliminat și blocat pentru că nu le-am făcut pe plac, încep cu atacuri la persoană.
Adevărate campanii de defăimare iau loc, lucru pe care-l consider de o ticăloșie ieșită din comun. 


***
Bărbați, repet, nu sunt interesată de atențiile voastre. 
Dacă munca mea vă atrage la mine, sunt bucuroasă și vă mulțumesc. 
Dar dacă e numai statutul meu de femeie care vă atrage precum mierea ursul, atunci, vă rog, deranjați pe altcineva. 
Nu numai că nu am timp, dar nu am nici cel mai mic interes să-mi pierd vremea vorbind despre nemurirea sufletului. 
Vreți să mă dați gata? 
Citiți-mi cărțile!!!
Numai acest lucru mă poate face să mă opresc din muncă și să mă simt onorată de atenția voastră. Atât! 
Sunt scriitoare, nu disperată după atenția masculilor feroce care nu sunt în stare să citească un un singur rând dacă nu conține o obscenitate. 

***
Acum câtva timp am pierdut vremea (pe Facebook) cu un coleg de breaslă (scriitor), făcând tot posibilul să nu-l supăr ca să evit o altă infamie gratuită.
Tipul a început cu laude față de munca, generozitatea și onestitatea mea și s-a tot îndepărtat iute de interesul inițial. Ploua cu mesaje la orice oră din zi și din noapte de parcă numai noi 2 am fi existat în univers.
După primul mesaj, mi-am dat seama că nu avea cum să înceteze cu bine niciodată - orice aș fi făcut. Curgeau apele de pe mine când știam că am ceva de distribuit pe Facebook.
Cum vedea o postare, cum trimitea mesaje la infinit.
Când mi-a cerut dacă poate să se gândească că mă strânge în brațe când merge la culcare, l-am rugat frumos să nu o facă pentru că relația noastră este strict legată de pasiunea comună: scrisul.
Nu mi-a mai scris vreo câteva zile.
Am răsuflat ușurată.
Apoi mi-a scris cerându-mi un link la un blog de-al meu despre care vorbisem. De fapt în legătură cu blogul mă contactase inițial.
M-a scos din sărite căci era clar că singurul lui interes era să facă conversație fără sens.
Mesajele erau schimbate pe pagina de Facebook care aparținea blogului. Era de-ajuns să apese pe orice link de pe acea pagină. Sau să meargă înapoi la mesajele inițiale. Dar nu. Mi-a scris după ce-i spusesem de multe ori că n-am timp să mănânc.

I-am răspuns în mod educat că este de-ajuns să arunce o privire pe pagina pe care este. Fierbeam de mânie căci mi s-a părut o lipsă de considerație totală.

Atât i-a trebuit. Mi-a trimis o groază de mesaje ofensive și insultătoare. Nu le-am deschis să le citesc, am văzut doar ultimele cuvinte ce a scris.
Un personaj dezechilibrat psihic. Și când mă gândesc că este scriitor mi se face rău.
M-a blocat imediat și m-a raportat Facebook-ului pentru lucruri ce nu am făcut. Facebook-ul nu verifică toate raportările și n-are de unde să știe că cineva poate fi atât de meschin încât să facă asta doar din pură răutate.
Am discutat cu Facebook-ul și mi-a dat dreptate, deblocându-mă. Dar am pierdut o groază de timp și energie.

***
Altă dată, cititorul unuia dintre blogurile mele, mi-a scris pe Facebook cerându-mi sfaturi legate de uitarea cuiva de care se despărțise.
Cuvintele lui erau pline de iubire, toleranță, bunătate, calmitate și disperare.
Cum am mai zis, am 8 pagine de Facebook: 6 profesionale și 2 private (asta pe lângă nenumărate alte pagini personale, 23 de bloguri și vreo 10 căsuțe poștale electronice). Nu verific emailurile la toate, poate cu săptămânile, pentru că așa cum am spus, nu am timp.

Acest om cu chip și ton blajin, neprimind răspuns imediat, m-a blocat din toate direcțiile. Asta știu pentru că atunci când am văzut mesajul, am încercat să-i răspund și n-am reușit. Am schimbat conturile – asta pentru că părea un om educat și în mare nevoie de ajutor – încercându-le pe toate, fără succes.
Și-atunci mi-am dat seama că m-a căutat online până mi le-a găsit pe toate ca să mă poată bloca. Menționez că aceste conturi nu au aceleași nume și-ți poate lua zile-ntregi să le găsești.
Numai un om plin de ură poate face așa ceva. Și asta este înspăimântător.
Pentru că cine urăște este capabil de crimă și la propriu și la figurat.

***
Și ultimul exemplu, este de acum 2 zile când un băiat care părea extrem de profund, m-a eliminat și blocat pentru că nu i-am răspuns la mesajele constante.
O zi mai târziu, mi-a cerut din nou prietenia.
De parcă este un joc de-a v-ați ascunselea.

Acest lucru mi-a dat de gândit la cât de mulți oameni sunt instabili emoțional și nu-și dau seama de asta, acuzând și dând vina pe alții de comportamentele lor machiavelice.

***
Oamenilor care acționați din impuls (mai ales când e cu extremă violență), gândiți-vă la consecințe când faceți asta.
Nu puteți plesni pe cineva peste față fără motiv (ori pentru un motiv închipuit) și apoi să vă așteptați ca omul cu buza ruptă-n trei locuri să vă ierte - că doar v-ați cerut iertare.
Apoi plezniți din nou, și din nou, până când nu mai este loc de iertare deoarece ați distrus tot ce se putea distruge cu jocul de-a victima în loc de-a criminalul.
Iar dacă omul cu buza ruptă nu vă mai poate ierta, el este acela acuzat de toată lumea.

***
Oameni de lângă noi pe care-i iubim, mai ales că știm cât de multe necazuri au avut și au, dacă sunt instabili emoționali, te pot înjunghia în orice moment pentru că li s-a părut că ți-ai bătut joc de ei când tu pur și simplu glumeai.
Am pățit-o de atâtea ori că nici nu mai știu dacă să-mi las inima să plângă sau să fug cât mai departe de oameni. Să mă închid într-o mănăstire ceva.
Din păcate, și în mănăstiri se găsesc aceste persoane care nu-și dau seama că au o problemă deosebit de gravă care nu-i afectează numai pe ei, dar și pe cei din jur.


Dacă cunoști pe cineva așa, și poți vorbi cu ei, te rog să-i rogi să meargă rapid la un psihanalist, psiholog, sau cum vrei să-i zici.
În unele țări poți avea câteva ședințe gratuite dacă nu ai destule posibilități financiare.
Nu te sfii să le-o spui direct, nu te gândi la cum vor reacționa pentru că dacă sunt instabili, n-ai cum să prezici. Dacă-i iubești și le vrei binele, îi sfătuiești să caute un ajutor profesional cât mai urgent.

Dacă sunt oameni care mai au ceva umanitate rămasă-n corp, pot căuta ajutor singuri online. YouTube-ul este plin de documentare, cărți audio și sfaturi de la psihologi de prestigiu.
Nu, nu-i pune să asculte imbecilități afirmate de adolescenți sau alți instabili emoționali care fac din țânțari armăsari înșelând oameni necăjiți. Dacă omul pe care-l asculți are un vocabular ca la ușa cortului, te sfătuiesc să cauți pe altcineva.
Oamenii plini de venin și-l elimină prin folosirea trivialităților și a comentariilor negative prin care judecă, atacă și dau vina pe toată lumea în afară de ei înșăși.
Dar și inculții, aroganții și dobitocii folosesc un limbaj licențios.
Nu pierde vremea cu ei, oricât de multă nevoie ai avea de ajutor.
„Cine stă cu lupul în groapă, învață să urle.”
Cine trăiește cu un instabil emoțional în casă, devine instabil la rândul lui, sau ajunge la casa de nebuni. Ori la pușcărie. 
Asta este valabil și pentru cei care suportă temperamente dificile și comportamente abuzive.

Dacă nu ai mulți prieteni și ai vrea, dar nimeni nu stă mult în compania ta, întreabă-te de ce.
Dacă ești trist când viața ți-e bună, care este problema? 
Dacă ești paranoic, du-te la psiholog nu la o vrăjitoare.

Dar te las cu e lege de-al lui Murphy:
„Doar pentru că ești paranoic nu înseamnă că ceilalți nu sunt hotărâți să-ți facă felul.”


***
Ești om cu suflet mare și vrei să mă sprijini? 
Vizitează și tu paginile mele și dă și tu like-uri, share-uri pe unde apuci. Orice inițiativă este apreciată, oricât de mică. Numai să fie pozitivă. 
Și dacă apreciezi cărțile mele, de ce să nu lași o recenzie, un comentariu sau orice te lasă inima?
Pe YouTube am diferite vlog-uri grozav de amuzante.

***
Nu cumva să uiți să te înscrii la scrisoare ca să fii ținut la curent cu toate surprizele ce folosesc și poate ești ales să primești cărți și alte obiecte GRATIS. 
Trimit mesaje numai în cazuri speciale. Pe cuvânt.

Niciun comentariu